Astăzi, ziua poeziei etnice “Ieri, nu demult”

Astăzi, ziua poeziei etnice “Ieri, nu demult”

Astăzi, de la orele 17.00, în cortul media instalat pe esplanada din faţa Palatului Culturii din Iaşi va avea loc “Ziua poeziei etnice”. Sugestiv intitulată “Ieri, nu demult”, ziua poeziei va fi moderată de scriitorul şi poetul Adi Cristi, directorul Casei de Cultură a Municipiului Iaşi şi se înscrie în programul de evenimente desfăşurate în cadrul festivalului “Săptămâna diversităţii la Iaşi. Uniunea Elenă din România – filiala Iaşi  a pregătit un program artistic dedicat marelui poet naţional Mihai Eminescu. Grecii vor recita zece poezii atât în limba română, cât şi în limba maternă. Pentru acest eveniment, Comunitatea Rusă/Lipoveană aduce pe scenă copii ce vor recita în limba rusă, pe ecran urmand să fie redate aceleaşi strofe şi în limba română. Armenii vor recita în română versuri scrise de marele lor poet Avetik Isaakian. Vor fi şi două scenete iar Adi Cristi anunţă o surpriză lirică memorabilă. Festivalului “Săptămâna diversităţii la Iaşi” este inclus în programul de activităţi al proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”, iniţiat de Primăria municipiului Iaşi şi finanţat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României.

Fotografii document unicat, la expoziţia de la Muzeul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Intrarea este liberă!

Etalând mărturii ale unor vremuri trecute, reprezentate de fotografii document cu Iaşul de altă dată, expoziţia de fotografie istorică organizată marţi, la orele 11.00, la Muzeul Universităţii “ Alexandru Ioan Cuza”, din strada Titu Maiorescu nr.10, a reunit profesori de marcă din mai multe generaţii. Au ţinut să fie prezenţi la vernisaj cercetători de la Arhivele Naţionale din Iaşi, profesori ai Facultăţii de Istorie implicaţi în partea de cercetare a proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”, printre care şi prof. dr. Laurenţiu Rădvan, coordonatorul părţii de cercetare. În rol de gazde, au fost prof. Ovidiu-Gabriel Iancu, Prorector pentru programe de masterat şi studii doctorale de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”  din Iaşi, conf. dr. Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” şi Ana Rogojinaru-Pustianu, manager de proiect şi reprezentanta Primăriei municipiului Iaşi la acest eveniment. Pe simeze, au fost expuse 12 postere cu informaţii şi fotografii istorice unicat, cum ar fi cea cu Râpa Galbenă, zonă în care încă nu se construise vreo clădire, Şoala de fete “Oltea Doamna”, Şcoala de fii de militari, Liceul Internat din Iaşi sau Uzina Şcolii Normale “Vasile Lupu” din Iaşi. Expoziţia este o invitaţie la toleranţă şi multiculturalitate, minorităţile fiind bine reprezentate pe simeze de fotografii document. Unice sunt fotografiile cu Biserica Armenească “Sfânta Maria”, din prima parte a secolului XX sau imaginile cu activităţile meşteşugăreşti ale romilor – cu meţiunea scrisă că primele documente atestate oficial precizează că romii, care slujeau la curtea domnească, în cadrul mănăstirilor din oraş sau care aparţineau unor proprietari, au fost dezrobiţi în două etape: mai întâi pe perioada domniei lui Mihai Sturza şi, ulterior, ca urmare a susţinerii lui Grigore Alexandru Ghica. Şi evreii sunt bine reprezentaţi în expoziţie, grăitoare fiind imaginile cu Sinagoga Măcelarilor, Sinagoga “Eli Merr” şi Sinagoga Mare din Târgu Cucului, singura din Iaşi care a dăinuit veacurilor. Drept mărturie a implicării evreilor în cultura cetăţii noastre stă şi fotografia cu actorii de pe scena fostului Teatru Evreiesc din Iaşi care, alături de imaginea unei prăvălii de evrei de pe Cuza Vodă, schiţează un tablou inedit al vremii.

 

Expoziţia de fotografie face parte din seria de evenimente organizate în cadrul “Săptămânii diversităţii la Iaşi”, parte a proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”. Proiectul este finanţat în totalitate printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

Comunitatea romă şi-a prezentat valorile culturale

Sub moto-ul “Comunitatea romă se prezintă”, marţi, la sala media, amenajată într-unul din cele 2 corturi instalate pe esplanada din faţa Palatului Culturii din Iaşi, comunitatea romă din Iaşi, reprezentată de Asociaţia “Pro Roma”, parteneră a proiectului, şi-a prezentat valorile. Despre comunitatea romă din Iaşi, o scurtă prezentare a făcut specialistul în etnografie Eva Giosanu, de la Complexul Muzeal Moldova Iaşi. “Comunitatea rromă este structurată pe grupuri disctincte, între care nu se stabilesc decât relaţii de afaceri nu şi matrimoniale. Membrii grupurilor se recunosc reciproc (ursari, căldărari, lingurari etc.) iar mărcile de identificare ţin atât de vestimentaţie cât şi de cutume. Etnia se diferenţiază de toate celelalte prin faptul să este coherentă pe principii de castă, nu şi religioase. Este etnia care preia religia populaţiei majoritare în mijlocul căreia trăieşte, de aceea rromii din Moldova sunt majoritar ortodocşi, în timp ce în Transilvania, alături de ortodocşi se întâlnesc frecvent rromi cataloci, reformaţi, luterani etc. Coeziunea etnică ţine doar de familia restrâînsă şi de cea lărgită, iar noţiunile de “popor şi ţară” nu au rezonanţă ca în cazul altor etnii. Pare că filozofia de viaţă  a rromilor este rezumată de preceptul “ubi bene, ibi patria”, sau, şi mai precis, de: “Ubi panis, ibi patria!”. (cunoscută drept deviza imigranţilor de pretutindeni). Totuşi, există şi un temei important care explică coeziunea etnică a romilor şi pentru care merită cunoscuţi mai bine şi respectaţi: locul mamei şi al familiei. În jurul familiei şi pentru ea se învârte toată viaţa rromilor. Mama este cea mai importantă persoană, iar pentru mamă copii sunt raţiunea de a fi. Femeile rrome încă îşi împlinesc menirea de a fi mame şi, probabil, acest fapt explică de ce Dumnezeu pare să îi iubească atât de mult. La rromi femeia ajunge în poziţia cea mai respectată, de mamă, iar vestimentaţia trebuie să îi fie decentă, motiv pentru care trupul femeii este întotdeauna acoperit. Marca diferenţiatoare între fată şi femeie o face podoaba capului: fetele pot merge şi descoperite, femeile niciodată. Părul fetele este împletit în trei coade, al femeilor în două. Portul femeilor indică şi poziţia socială, prin bogăţia şi valoarea podoabelor. Femeia trebuie să poarte aur pentru că ea este podoaba bărbatului şi a familiei sale, iar prezentarea ei funcţionează ca o reclamă a familiei sale”.

Premieră teatrală: “Restituţio Benjamin Fondane”

Spectacolul de teatru documentar “Restituţio Benjamin Fondane” a avut premiera marţi, de la orele 20.00. Piesa de teatru s-a jucat într-un spaţiu neconvenţional, o hală a RAT P Iaşi, din strada Silvestru nr. 5. Spectacolul combină adevărul istoric cu ficţiunea, este  realizat după un scenariu al dramaturgului Cătălin Mihuleac şi a fost pus în scenă de regizorul Octavian Jighirgiu, prin intermediul Asociaţiei “Artes”. Spectacolul este dedicat eseistului, criticului, poetului şi teoreticianului Benjamin Fondane, evreu născut la Iaşi şi a cărui viaţă este strâns legată de destinul şi ambianţa oraşului moldav. Spectacolul propune un teatru documentar ce reconstituie, într-o manieră artistică, atmosfera primei jumătăţi a secolului XX: societatea civilă, mediul educaţional, lagărele de concentrare. Spectacolul “Restituţio Benjamin Fondane” face parte din programul de evenimente derulate în cadrul proiectului “Istoria minorităţilor –  o abordare cultural atistică a diversităţii, iniţiat de Primăria Iaşi şi susţinut financiar printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României.

Joi, ziua grecilor în festival 

Mâine este ziua dedicată Uniunii Elene din România – Filiala Iaşi. Grecii vor  difuza înregistrări muzicale tradiţionale şi vor proiecta filme documentare. După amiază, de la orele 17.00, spectacolul de teatru outdoor revine în cartiere. De această dată, Compania de teatru “Syncret” va juca pe esplanada “Mimoza” din Păcurari.

La diferenţă de două ore, la un restaurant din Iaşi se va desfăşura “Atelierul de tradiţii şi inovaţii culinare” Vor fi audiţii specifice, preparte culinare realizate după reţete puse la dispoziţia proiectului de către comunităţile minoritare din Iaşi şi va fi lansată cartea de bucate “Afinităţi gastronomice minoritare”.

Nu exista comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *