Cercetarea tematică  „Iaşi – oraş al diversităţii culturale” a parcurs jumătate de drum

DSC_0051

În cadrul proiectului „Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”, Primăria municipiului Iaşi şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au organizat joi, 07 Mai 2005, la muzeul universităţii ieşene, conferinţa „Străini/minoritari în Iaşi la cumpăna secolelor XIX-XX”. Conferinţa a fost susţinută de Ionuţ Nistor, Lector Univ. la Facultatea de Istorie şi a avut ca temă străinii/minoritari din Iaşi la cumpăna secolelor XIX-XX, etapă de construcţie legislativă, instituţională, politică, de articulare a unei identităţi raportată la noua hartă, la istoria, limba şi valorile culturale ale majorităţii, dar şi la alteritatea „minoritară”.

DSC_0065

Expunerea a pornit de la faptul că majoritarii au „învăţat” treptat să fie români şi cetăţeni ai României, aşa cum „minoritarii” s-au adaptat noului statut oferit de normele juridice ale statului şi, după caz, au acceptat politicile integratoare, şi-au dorit includerea în noul corp naţional sau şi-au păstrat identitatea, adaptându-şi parcursul personal sau strategia de grup. Noul edificiu etatic şi spiritual a fost construit pornind de la proiecţia elitei româneşti asupra rolului şi destinului majorităţii, fără a neglija nevoile şi particularităţile „minorităţilor”. Au fost create astfel legi şi instituţii, care au oferit un cadru de dezvoltare general, au permis în unele cazuri ocrotirea diversităţii, aşa cum s-a întâmplat cu libertatea exercitării cultului, dar au restricţionat, în altele, accesul la anumite drepturi. “Ambivalenţa termenului „român” în textele de lege ale epocii, pornind chiar de la Constituţia din 1866, este însoţită de o confuzie semantică în privinţa termenului „străini”. În sens juridic, străinul era în general supusul altui stat, fără acces la proprietate, rang, funcţie publică, fără dreptul de a deţine imobile şi de a avea proprietăţi funciare. Dar străinii, aşa cum intrase în vocabularul politic românesc al epocii, erau şi cei care locuiau în ţară şi se născuseră acolo, dar nu împărtăşeau etnia şi confesiunea majorităţii. Străinul, deseori confundat cu ceea ce astăzi numim „minoritar” era aşadar, o realitate culturală, geografică şi politică diferită” a precizat Ionuţ Nistor. Temele abordate au fost intens dezbătute, Margareta Herţanu, preşedinta Asociaţiei Pro Roma, Daria Tănăsucă, preşedintele Comunităţii Armene din Iaşi şi Victor Ivanov, preşedintele Comunităţii Rusă/lipoveană cerând lămuriri privind recensămintele vremii ce atestă prezenţa etniiilor pe care le reprezintă pe teritoriul oraşului Iaşi.

Conferinţa „Străini/minoritari în Iaşi la cumpăna secolelor XIX-XX” este a treia dintr-un proiect de şase conferinţe tematice generic intitulate „Iaşi – oraş al diversităţii culturale”, rezultatele acestui amplu demers ştiinţific urmând să fie publicate într-o monografie istorică a minorităţilor din Iaşi. Proiectul “Istoria minoritatilor – o abordare cultural artistică a diversitatii” este iniţiat de Primăria Municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia “Pro Roma” şi este finanţat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia „Promovarea diversităţii în culturî şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

Ca beneficiar indirect, Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană va asigura sustenabilitatea financiară, organizaţională si funcţională a proiectului. Cercetarea istorică referitoare la cultura comunităţilor, minorităţilor, precum şi monografia rezultată în urma cercetării contribuie în bună măsură la afirmarea identităţii oraşului Iaşi, sublinierea diversităţii sale culturale fiind un prim pas în construirea unei strategii culturale şi a dosarului de candidatură la titlul de “Capitală Culturală Europeană”.

DSC_0076

Nu exista comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *