Spectacol oferit de romi, evrei şi greci – în ultima zi a festivalului

 

 

Comunităţile se prezintă: Uniunea Elenă din România – Filiala Iaşi

Anna Vissi, “Antique”, cu melodia Μωρό μου, Chris Spheeris, Eleftheria Arvanitaki, Elli Kokkinou, Dionysis Savopoulos, cu nemuritorea melodie “Darla dirlada”, cântec tradiţional din Kalymnos, Giorgos Alkaios sau Irene Papas interpetând melodia “Asma asmatos”, sunt doar câţiva din interpreţii eleni a căror acorduri au răsunat joi, 24 septembrie, în cortul media amplasat pe esplanada din faţa Palatului Culturii din Iaşi. A fost ziua Greciei in festivalul “Săptămâna diversităţii la Iaşi” sărbătorită, chiar dacă doar pe unde radiofonice, cu Mikis Theodorakis, cel mai renumit compozitor grec, Nana Mouskouri, Demis Roussos, Vangelis şi George Michael, interpreţi de origine greacă care nu mai au nevoie de prezentare. Uniunea Elenă din România – filiala Iaşi a mai difuzat filme documentare greceşti, inclusiv cel dedicat ansamblului de dansuri tradiţionale “Orfheas” (Orfeu) din Iaşi.

La stand Greciei s-a dansat pe ritmuri elene, vizitatorii fiind încântaţi de costumele festive aduse de la extremităţile Greciei: costumul din zona Tracia (regiune din extremitatea de NE) şi costumul din insula Creta, care ilustrează diferenţierea pe regiuni şi evoluţia separată a fiecărui costum în contact cu populaţiile etnice alogene, respectiv tracii din sudul Balcanilor şi piraţii mauri din Marea Adriatică.

Pentru tradiţiile la greci a pledat Eva Giosanu, specialist în etnografie de la Complexul Muzeal Moldova a Palatului Culturii din Iaşi: “Există în costumul grecesc elemente decorative ce coboară din antichitate. Meandrul grec, cvasicunoscutul model numit grecesc, este interpretat pe costumul femeiesc din regiunea Tracia şi dispus într-un uimitor ritm agogic, trimiţând atât la valurile mereu mişcătoare ale mării, cât şi la valurile schimbătoare, pline de bucurie şi tristeţe, de cântec şi durere, de libertate şi asuprire a istoriei zbuciumate a grecilor. Costumul grecesc este puternic marcat de istorie, foarte multe elemente simbolice fiind calchiate diacronic la nivel decorativ şi structural: fustanela din costumul bărbătesc are un croi aparte, fiind la origine realizată din 375 plii triunghiulari, după numărul anilor în care Grecia a fost sub stăpânire turceasca. Din al doilea pătrar al secolului al XIX-lea costumul cu fustanela va fi impus drept costum oficial de curte (de regele Otto) şi se va menţine până în prezent drept costum al gărzii de onoare. Din timpul stăpânirii otomane se înregistrează şi alte modificări majore ale costumului grecesc, marcate la nivel cromatic: apar fesul, basmaua şi batista neagră, toate semnificând doliul purtat de greci. Franjurii basmalei cretane purtate de bărbaţi atârnau  pe frunte pentru a simboliza lacrimile naţiunii asuprite, aflate sub jug otoman, iar ciucurele mare al fesului – doliul pentru confraţii ucisi într-unul din cele mai marcante evenimente: distrugerea mănăstirii Arcadia. Toată suferinţa pare, însă, a-i fi făut mai dârji pe mândrii greci, care au dat preţ lacrimii şi suferinţei şi au arătat bărbaţii care plâng drept cei mai viteji şi mai dârji, şi parcă zidiţi din stâncă.  Grecii, care au două valori pământeşti cardinale: mama şi patria şi care, în istorie, au mizat pe lucrurile esenţiale: filozofie, democraţie, libertate.  Filozofia (iubirea de înţelepciune) i-a făcut ortodocşi (sf. Vasile cel Mare: Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu!). Astăzi se identifică cu Ortodoxia pentru că, iubind patria şi mama, mai presus de orice, au şi asimilat valorile pe care mama şi patria le-au transmis, au crezut în ele şi le-au însuşit (Sf. Cosma Etolianul: în mâinile fragede ale fetelor stă viitor naţiunii greceşti!)”.

Standul Greciei, alături de cele amenajate de evrei, ucraineni, armeni, romi şi ruşi/lipoveni fac parte din expoziţia de fotografie şi costume tradiţionale din cadrul ferstivalului “Săptămâna diversităţii la Iaşi” ce se înscrie în seria de evenimente organizate în cadrul proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică” iniţiat de Primăria municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia “Pro Roma”. Proiectul este finanţat în totalitate printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

 

Joi, 24 septembrie, la Ciric, “Atelier de tradiţii şi inovaţii culinare”

 

Seara de joi a festivalului “Săptămâna diversităţii la Iaşi” s-a încheiat cu un “Atelier de tradiţii şi inovaţii culinare”, desfăşurat în sala Mare a Complexului de Agrement Ciric. Printre invitaţi s-au regăsit reprezentanţii comunităţilor din Iaşi, Gazi Alexandrescu şi Elena Tofănescu (eleni), Victor Hrihorciuc (ucraineni), Daria Tănăsucă (armeni), Marha Eşanu şi familia Lozneanu (evrei), Ioachim Ivanov (ruşi/lipoveni) şi Margareta Herţanu (romi). Au mai fost prezenţi Laurenţiu Rădvan, coordonatorul părţii de cercetare istorică a proiectului şi reprezentantul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” la acest eveniment, Constantin Tofan, vicepreşedintele UAPR – Filiala Iaşi, partener al Primăriei municipiului Iaşi la organizarea taberei de creaţie “Istoria minorităţilor” de la Ciric şi a expoziţiei de artă plastică “Convieţuiri” de la Palatul Roznovanu, Eva Giosanu, specialist etnografic, care a prezentat expoziţia de fotografie şi costume populare de la standurile comunităţilor, Petru Frăsilă, directorul Prima TV Iaşi şi Tele Moldova Iaşi, partenere media ale proiectului, Brânduşa Tamaş, manager editură “Ars Longa”, Vasile Arhire, realizator TV, Aurel Brumă, regizorul care montează un film despre proiect şi mulţi alţii.

IMG_115  IMG_116

Au fost preparate bucate după reţete tradiţionale ale minorităţilor participante la festival, fiecare comunitate, inclusiv românii, având alocată câte o masă, tip bufet suedez, la restaurant. Ruşii/Lipoveni au preparat „Pirojki cu cartofi”, un fel de mini-plăcinte cu aluat de drojdie în forma de pâinişoară şi „Bulâciki cu vişine”, ca desert. Frigănele cu muşchi ţigănesc şi tortul ţigănesc din 17 ouă au fost reţetele alese de către romi. Evreii, abia ieşiţi din post, au ales să prepare ştiucă umplută (Ghefilte fisch) şi renumitul desert Humântasch – trigoane cu nucă. Colţunaşii, cu varză şi brânză de oaie, precum şi clătitele au fost mâncărurile preparate de ucraineni.

IMG_117 IMG_118

Grecii au pus la dispoziţia retaurantului reţete pentru „Papuţakia”, un preparat din vinete scobite şi umplute cu carne, ceapa tocată, coniac, suc de roşii şi mirodenii iar ca deseret au ales „Galaktoboureko”. Frigărui (Horovat) pregătit dintr-un amestec de mai multe tipuri de carne (porc, vită, berbec, pui), ce se pregătesc pe grătar şi se servesc asezonate cu roşii, vinete sau ardei copţi şi „Zarda”, o mâncare de orez cu cremă de zahăr ars şi miez de nucă a fost varianta culinară prezentată de armeni. Per ansamblu, a fost un amestec de arome greu de refuzat, invitaţii încercând să guste din fiecare fel de mâncare. Momentul cel mai aşteptat al “Atelierului de tradiţii şi inovaţii culinare”, ce se înscrie în seria de evenimente a festivalului “Săptămâna diversităţii la Iaşi”, a fost lansarea cărţii de bucate “Afinităţi gastronomice minoritare”, tipărită în 100 de exemplare. Cartea a fost prezentată de scriitorul Bogdan Ulmu, care a scris şi prefaţa, după care a fost oferită celor prezenţi. Cartea de bucate conţine reţete culinare tradiţionale puse la dispoziţia proiectului de către comunităţile implicate. Proiectul “Istoria minorităţilor –  o abordare cultural artistică a diversităţii”, în care este inclus şi evenimentul de la Ciric, este iniţiat de Primăria municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia “Pro Roma”. Proiectul este finanţat în totalitate printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

 

Spectacolul “Fereastra”, ca în filmele lui Kusturica

Pentru ca spectacolul programat vineri, 25 septembrie, să nu fie amânat din cauza ploilor, anunţate de meteorologi la Iaşi, actorii Companiei de teatru “Syncret” au susţinut două spectacole într-o singură zi. De la orele 17.00 pe esplanada din Păcurari iar de la 19.30 în Nicolina. Pentru că ploaia începuse deja, Ciprin Huţanu, regizorul spectacolului “Fereastra”, a ales ca scenă parcarea de sub pasarela care duce din Podu  Roş în Nicolina. Feriţi de ploaie, spectatorii au trăit momente unice, ca într-un film de Emir Kusturica. Spectacolul de teatru stradal îşi încheie momentan stagiunea ieşeană, urmând să suţină două spectacole la Botoşani şi Suceava şi apoi la Cluj. Cu siguranţă că, în curând, teatrul outdoor “Fereastra” va reveni în cartierele Iaşului.

IMG_042  IMG_090

Astăzi, 25 septembrie, în festival este ziua evreilor

Evreii se prezintă, astăzi, în festival. De la orele 11.00 li se poate vizita standul, amplasat într-unul din cele două corturi de pe esplanada din faţa Palatului Culturii. La stand, evreii au ales să se prezinte prin piese cu funcţie religioasă: kippa, purtată de bărbaţi ca element de identificare etnică dar şi ca asumare a identităţii religioase, ca atare purtată manifest (indicaţiile date în secolul XVI s-au transformat în normă). “Aspectul acestei piese poate fi indiciul apartenenţei la unul din grupurile religioase iar portul ei şi momentul în care este adoptată de bărbat este diferit la evreii sefarzi şi askenazi.. Kippa se impune în port datorită normelor religioase care cer, printre altele, ca atât rugăciunea, cât şi masa să fie făcute cu capul acoperit”, precizează Eva Giosanu, specialist în etnografie. O altă piesă canonică este tallit-ul, purtat exclusiv de bărbaţi în timpul rugăciunii sau permanent (de către cei mai religioşi). Tot de cult şi de sărbătoare ţine sfeşnicul folosit la Hanuka (sărbătoarea luminilor). “Pentru că viaţa acestei minorităţi este în bună măsură ocultată, evreii au ales să prezinte în festival câteva din obiectele pe care altfel nu le-am cunoaşte. Printre acestea şi contractul de căsătorie în idiş”, explică Eva Giosanu.

Workshop: Cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice minorităţilor din Iaşi

Astăzi, 25 septembrie, de la orele 12.00, în cortul media al festivalului, amplasat pe esplanada din faţa Palatului Culturii din Iaşi, ca o concluzie a tuturor evenimentelor organizate, va avea loc un workshop: “Cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice minorităţilor din Iaşi”, moderat de conf. univ. dr. Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” din Iaşi. Va fi un eveniment amplu, în cadrul căruia se vor dezbate aspecte tradiţionale specifice fiecărei comunităţi culturale, minorităţi. Va urma conferinţa de închidere a festivalului.

Spectacol oferit de romi, evrei şi greci – în ultima zi a festivalului

Asemeni eroului grec ce a primit cadou o liră, devenind un maestru în arta cântecului, ansamblul elen “Orfheas” menţine vie sacralitatea pasiunii pe care o împărtăşesc şi a bucuriei emanate de fiecare dată când urcă pe scenă.  Astăzi, 25 septembrie, începând cu orele 17.00, pe scena amplată în faţa Palatului Culturii din Iaşi, va avea loc ultima zi a festivalului inter-etnic “Săptămâna diversităţii la Iaşi”, prilej de a vedea ansamblul “Orfheas” la lucru. Prestaţia elenilor va fi prefaţată de participarea romilor în festival, care adduce o fanfară ce va cânta life şi de recitalul de muzică “klezmer” susţinut de formaţia “Nigun” a Comunităţii Evreilor din Iaşi. Ansamblul “Orfheas” va încheia festivalul “Săptămâna diversităţii la Iaşi”, ce se înscrie în seria de evenimente organizate în cadrul proiectului “Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”, proiect iniţiat de Primăria municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia “Pro Roma”. Proiectul este finanţat în totalitate printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, linia „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural”.

 

Nu exista comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *